Poveschite | Dragoste
6
archive,category,category-dragoste,category-6,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode_grid_1300,footer_responsive_adv,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-9.5,wpb-js-composer js-comp-ver-4.12,vc_responsive
Dragoste / 21.07.2016

Dragii mei, ați auzit de părinții lumii și sigur știți povestea lor, dar a venit vremea să v-o spun eu, căci nimenea n-o știe așa neocolit ca mine, iar apostolii, eh, apostolii, ca să-i dea grai universal, au scăpat din amănuntele mai dureroase. Oi fi eu om bătrân, dar pățania asta mi-o amintesc ca și când a fost azi dimineață. Într-o zi de toamnă târzie, pe când împlineam treizeci de ani – eh, erați voi mici – m-am pornit la pădure să tai lemne, că frigul începuse să dea târcoale și satul nostru mocnea la mahalalele unui masiv. Îmbrăcat și mâncat...

O lume nouă în fiecare săptămână
Te anunțăm noi când apare.
Încalecă!
Nu-ți fă griji, poți descăleca oricând.